Camerei Deputaților a votat, miercuri, în calitate de for decizional, legea offshore privind condițiile în care se vor realiza exploatările de gaze din Marea Neagră. Investitorii sunt obligați să tranzacționeze 50% din gaze pe bursa din România, iar 25% din angajați trebuie să fie români.
Legea a trecut cu 170 de voturi pentru.
Comisiile reunite de industrii, administrație publică și buget din Camera Deputaților au adoptat, marți, un raport favorabil cu amendamente pentru proiectul de lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore.
„Nu am abdicat È™i mă bucur că au rămas niÈ™te principii în picioare, mă refer la procentul de 50% din producÈ›ia de gaz tranzacÈ›ionată pe bursa din România, a rămas calculul cu deducere de 30% din impozitul pe venitul suplimentar, astfel încât atunci când tragem linia statul român È™i cu investitorii au un câștig echilibrat. Statul român È™i investitorii își împart în mod echitabil profitul gazului din Marea Neagră. Am acceptat faptul că nouă, statului român, ne aparÈ›in gazele, lor le aparÈ›ie tehnologia È™i am acceptat È™i este foarte normal ca investitorii să își deducă investiÈ›iileâ€, a declarat marÈ›i, la finalul È™edinÈ›ei, preÈ™edintele grupului PSD din Camera DeputaÈ›ilor, Daniel Suciu.
Cu privire la profiturile pe care le vor obÈ›ine statul român È™i investitorii în urma legii offshore, vicepreÈ™edintele ALDE Varujan Vosganian a spus, marÈ›i, că potrivit evaluărilor raportul este „50 – 50 cu anumite oscilaÈ›iiâ€
„Punctul în jurul căruia se învârt toate evaluările este 50-50, sigur cu anumite oscilaÈ›iile în funcÈ›iile de scenariile È™i ipotezele pe care le are fiecare. ÃŽnsă noi socotim că față de evaluările privind acordul comercial în sine trebuie să adăugăm È™i alte elemente, precum TVA, alte taxe È™i impozite È™i contribuÈ›ii la buget, apoi taxele care vin din circulaÈ›ia gazelor pe conducte, efectele pe industria orizontală, deci efectele acestei legi vor fi benefice pentru statul românâ€, a indicat Vosganian.
Titularii acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore au obligaţia ca cel puţin 25% din numărul mediu anual de angajaţi utilizaţi în vederea derulării acordurilor să fie cetăteni români cu rezidență fiscală în România, prevede proiectul de lege care intră la vot final în
Astfel, prin derogare de la Codul muncii, programul specific de lucru se organizează Å£inând cont de următoarele: „(a) durata medie normală a timpului de muncă pentru salariaÅ£ii care desfăşoară activitate offshore este de 168 ore/lună, calculată raportat la o perioadă de referinţă de 12 luni; orele lucrate de salariaÅ£ii care desfăşoară activitate offshore în afara timpului de muncă stabilit conform acestei litere, calculat la o perioada de referinţă de 12 luni vor fi considerate ore suplimentare ÅŸi vor fi compensate, în conformitate cu prevederile lit.b); durata maximă a timpului de muncă pentru salariaÅ£ii care desfăşoară activitate offshore nu poate depăşi media de 48 ore/săptămână, inclusiv orele suplimentare, calculate la o perioadă de referinţă de 12 luni; (b) orele de muncă suplimentară se compensează cu un spor de minimum 75% din salariul de bază orar pentru fiecare oră suplimentară prestată ÅŸi nerecuperată cu timp liber corespunzător în perioada de referinţă de 12 luni prevăzută la lit.a).â€
ÃŽn ceea ce priveÈ™te taxarea companiilor de către statul român, proiectul prevede că „Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producÅ£ie brută aferente acestor cote existente la data intrării în vigoare a prezentei legiâ€, potrivit textului de lege trimis plenului Camerei DeputaÈ›ilor pentru vot final.
De asemenea, titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora şi/sau aparţinând aceluiaşi grup de interes economic care desfăşoară efectiv atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata impozitului asupra veniturilor suplimentare offshore.
„Prin venit suplimentar se înÅ£elege diferenÅ£a dintre preÅ£ul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producÅ£ia internă proprie din perimetrele offshore şi preÅ£ul de achiziÅ£ie a gazelor naturale din producÅ£ia internă pentru clienÅ£ii casnici ÅŸi noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, înmulÅ£ită cu volumele de gaze vândute din producÅ£ia internă din perimetrele offshoreâ€, prevede legea.
Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obținute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ține seama de prețul de referință stabilit de ANRM pentru calculul redevențelor. Tranzacțiile desfășurate sub prețul de referință se impozitează la prețul de referință.
„Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de prețuri de mai jos, ajustate anual începand cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al prețurilor de consum, după cum urmează:
a) 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv;
b) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh și mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
c) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh și mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
d) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh și mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
e) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh și mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
f) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh și mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
g) 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh și mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
h) 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh și mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
i) 70% din veniturile suplimentare obÅ£inute în urma practicării unor preÅ£uri mai mari decât 190 lei/MWhâ€, prevede proiectul.
Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore, mai stipulează proiectul legislativ.
De asemenea, sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special utilizat pentru extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale și a racordurilor la sistemului național de transport gaze naturale, precum și pentru finanțarea altor investiții stabilite prin hotărâre a Guvernului. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului. Colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
Investițiile luate în calcul pentru deducerea din impozitul pe veniturile suplimentare nu pot face obiectul altor deduceri, mai prevede proiectul legii offshore. De asemenea, investitiile luate în calculul deducerii din impozitul pe veniturile suplimentare nu sunt luate în calculul rezultatului fiscal al perioadelor de plată a impozitului pe profit în sensul în care pentru acestea nu sunt acceptate reduceri/scutiri de impozite sau deduceri de costuri, acestea fiind considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit.
O altă prevedere se referă la fatpul că titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, începând cu data intrării în vigoare a legii, „în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale pe piaÈ›a angro, într-un an calendaristic, au obligaÅ£ia să încheie, în anul calendaristic în care livrează gazele naturale, contracte pe pieÅ£ele centralizate, transparent, public ÅŸi nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de Autoritatea NaÈ›ională de Reglementare în Domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, pentru vânzarea unei cantităţi minime de gaze naturale care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 50% din cantitatea de gaze naturale din producÈ›ia proprie contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător. Cantitatea de gaze naturale contractate pe pieÅ£ele centralizate, transparent, public ÅŸi nediscriminatoriu, se vinde în baza unei proceduri avizate de ANRE astfel încât cumpărătorii de gaze naturale să nu poată să fie condiÈ›ionaÈ›i de cumpărarea unei cantități minime impuse de către vânzătorâ€.
Durata iniţială a concesiunii poate fi până la 30 de ani, cu posibilitate de prelungire de până la 15 ani prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea titularului acordului petrolier referitor la perimetre petroliere offshore cu condiția îndeplinirii în totalitate a programelor de lucrări stabilite de ANRM prin acordul petrolier, mai prevede actul normativ.
Comisiile reunite de industrii, administrație publică și buget din Camera Deputaților au admis, marți, amendamente la proiectul legii offshore, astfel încât zona de protecție în cazul unor descoperiri arheologice s-a redus de la 200 de metri la 50 de metri.
Un alt amendament introdus marÈ›i în comisii spune că firmele vor fi obligate să depună o declaraÈ›ie prin care să-È™i asume plata reparaÈ›iilor pentru eventuale daune aduse mediului. Potrivit proiectului de lege offshore, titularii acordurilor petroliere depun la Ministerul Energiei o „documentaÅ£ie†care va fi anexată cererii privind emiterea actului de autorizare pentru lucrările offshore. Fără această documentaÈ›ie, Ministerul Energiei nu poate emite actul de autorizare în privinÅ£a lucrărilor offshore. Comisiile de specialitate din Camera DeputaÈ›ilor au adoptat, marÈ›i, un amendament în sensul în care documentaÈ›ia obligatorie pe care trebuie să o depună investitorii va conÈ›ine È™i „DeclaraÈ›ia titularului acordului petrolier privind suportarea costurilor reparării daunelor cauzate mediuluiâ€. Grupurile parlamentare PSD-ALDE, iniÈ›iatori ai amendamentului, susÈ›in că măsura „se justifică în cazul unui litigiuâ€.